Pozițiile în viață

Astăzi vă propun să facem un mic salt pentru a cunoaște un concept fundamental al Analizei Tranzacţionale. Dacă am defini (în stil american!) "poziţia OK" ca însemnând a se simţi bine în propria piele, a fi independenţi, concilianţi, poziţia "non - OK" va fi deci a celui care se va simţi învins, timorat şi nu la înălţimea situaţiei. Avem deci, în raporturile noastre cu ceilalţi, patru posibile relaţii:

 

tumblr lmkrtgd1ma1qc1ml6o1 5001

Eu sunt OK - Tu eşti OK

Este poziţia învingătorilor: eu pot să mă simt bine fără a negă celui de lângă mine acelaşi drept. Este poziţia care permite relaţiile productive, realizarea obiectivelor comune, cooperarea, sinergia.

Eu nu sunt OK - Tu eşti OK

Este poziţia supusă, a celui care simte nevoia să se agate de alţii şi care are nevoie de cineva care să-i spună ce să facă. Participarea să la jocuri este exclusiv în rolul de Victimă.

Eu sunt OK - Tu nu eşti OK

Este poziţia arogantă: eu am întotdeauna dreptate, dacă ceva merge rău este întotdeauna vina altuia. Obiectivul tranzacţiilor este minimalizarea interlocutorului. Poziţia, extrem de răspândită printre birocraţi şi nenumăraţii mici dictatori pe care îi întâlnim în fiecare zi în marile şi micile organizaţii. Participarea la jocuri poate fi în rolul de Persecutor sau de Salvator.

Eu nu sunt OK - Tu nu eşti OK

Este poziţia pasivă; nu merită să te implici, nu se poate avea încredere în nimeni. Sentimentul care predomină este indiferenţă, activitatea este slabă. Şi aici, poziţia aceea de Victimă.

Conceptul OK - OK este unul din cele mai cunoscute ale Analizei tranzacţionale şi ar merită să fie aprofundat într-un mod adecvat. Acest concept se afla şi la baza tehnicilor moderne de negociere (de la vechea şi puţin productivă poziţie: "Eu înving - Tu pierzi" la strategia mult mai motivanta a satisfacerii nevoilor reciproce: "Eu înving - Tu învingi" - despre care cei interesaţi pot afla multe lucruri din cartea. - "Eficiența în 7 trepte"). Cum se întâmpla de obicei, va reînnoiesc invitaţia de a reflecta şi de a observa, încercând, chiar şi cu puţinele elemente furnizate, să analizaţi tranzacţiile pe care le efectuaţi în fiecare zi. Poziţia OK este un mod de a se autopercepe şi are prea puţină legătură cu ceea ce se întâmpla în realitate.

Având în vedere deci că depinde aproape numai de noi, de ce să nu încercăm?